Simion Paşca face muncă de pionierat în România şi oferă consultanţă pentru sute de oameni interesaţi de cultura ecologică. Producătorul a cheltuit cu câteva hectare de cătină aproape 50 de mii de lei, însă plantaţia va produce 35 de ani fără mari bătai de cap

Comuna Lechinţa se transformă în ultimii ani dintr-o regiune viticolă de nivel naţional într-una de cultură a cătinei. Aici se găsesc singurele trei plantaţii de cătină ecologică din întreg judeţul, iar unul dintre investitori, un colonel în rezervă face muncă de pionierat în cultura acestei plante. Simion Paşca cultivă cătina ecologică pe cinci hectare, iar colegul său Ioan Trifu pe alte câteva cinci în imediata vecinătate. Un alt cultivator, o societate comercială, SC Sicran are încă 6 hectare de cătină ecologică în aceeaşi comună. Cu toţii primesc subvenţii de la Agenţia de Plăţi în Agricultură pentru culturile ecologice, însă valoarea acestora este o parte redusă din valoarea investiţiei.

Statul dă sporadic subvenţii

Cultivatorii recunosc că iniţial cătina este o cultură în care trebuie investiţi bani, însă durabilitatea acesteia de 35 de ani plus lucrările de întreţinere sumare fac din ea o cultură profitabilă. „Eu am primit în 2008 o subvenţie de 4000 de lei pentru agricultură ecologică, în 2009 nu s-a acordat nimic, iar pentru 2010 voi primi 1500 de euro, pentru că am o cultură până la 5 hectare. Deocamdată a intrat doar prima tranşă", spune bistriţeanul, care şi-a şi făcut socoteala că va investi banii în utilaje necesare culturii : „cei mai mulţi bani, în jur de 20000 de lei s-au dus pe utilaje, în total cu tot cu cumpărarea terenului, a seminţelor plus forţa de muncă, am cheltuit până la 50000 de lei cu totul", şi-a făcut socoteala bistriţeanul Simion Paşca. Colonel în rezervă, Paşca s-a apucat de cultura cătinei cam de 10 ani : „M-a fascinat un reportaj Tv de la Viaţa sa