Neplăcerile pe care ni le provoacă stomacul sunt consecinţa unor dezechilibre locale, a infecţiei cu Helicobacter pylori, dar şi a dietei necorespunzătoare. Iar schimbarea de anotimp le accentuează.

Persoanele cu probleme gastrice ştiu cât de sâcâitoare pot deveni anumite emoţii şi alimente din cauză că stomacul suferă. Este mai puţin ştiut însă faptul că jumătate din bolile stomacului sunt lipsite de simptome.

Rol esenţial în digestie

Stomacul este un organ cavitar, cu formă de cimpoi, situat în abdomen, sub muşchiul diafragm. A fost „programat" să se ocupe de o parte importantă a digestiei. Bolul alimentar trece din cavitatea bucală în esofag, apoi în stomac, iar de aici în duoden. Toate aceste structuri sunt prevăzute cu o mucoasă specializată pentru rolul pe care îl joacă. De asemenea, ele sunt echipate cu mecanisme de protecţie împotriva propriilor enzime şi secreţii. Uneori însă, acest echilibru se strică şi se ajunge la boli.

Procesul de digestie începe la nivelul cavităţii bucale, prin digerarea parţială a glucidelor. Stomacul descompune în principal proteinele, sub acţiunea pepsinei, enzimă care se activează în mediul acid al sucului gastric. Lipidele se descompun mai ales în duoden, sub acţiunea lipazei pancreatice, iar digestia glucidelor are loc de-a lungul întregului tub digestiv.

Sucul gastric, mai acid ca lămâia

Stomacul este responsabil cu depozitarea unor cantităţi mari de alimente şi cu propulsarea lor treptată în duoden, dar şi cu omogenizarea alimentelor cu sucul gastric. Acest proces este realizat de musculatura stomacului, bine reprezentată atât prin fibre longitudinale, cât şi prin fibre circulare.

Sucul gastric este secretat de celulele specializate din tunica mucoasă ce tapetează suprafaţa internă a organului. Este un lichid acid, cu un pH ce variază între 0,9 şi 1,5. Prin comparaţie, sucu