Statul ar putea plăti această sumă pentru viitoarele asigurări împotriva erorilor judiciare, care vor deveni obligatorii pentru magistraţi. O singură decizie CEDO a costat România un milion de euro. Un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevede obligativitatea ca judecătorii şi procurorii să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă. Conform acestui proiect, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămat
Statul ar putea plăti această sumă pentru viitoarele asigurări împotriva erorilor judiciare, care vor deveni obligatorii pentru magistraţi. O singură decizie CEDO a costat România un milion de euro.
Un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevede obligativitatea ca judecătorii şi procurorii să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă. Conform acestui proiect, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 18 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost constatată eroarea judiciară. După acoperirea prejudiciului, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului care, cu rea-credinţă sau dintr-o gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară, dar numai după ce împotriva acestuia s-a emis o hotărâre judecătorească definitivă.
Ce sumă ar trebui avută în vedere pentru a acoperi eventualele daune în cazul erorilor judiciare? Asociaţiile magistraţilor au propus plafonarea despăgubirii la care poate fi obligat un magistrat la maximum zece remuneraţii, ceea ce ar însemna că suma asigurată n-ar depăşi 15.000 de euro. În realitate, însă, valoarea despăgubirilor obţinute de justiţiabili în urma condamnării statului român de către CEDO a variat între 600.000 de euro, în cazul
