2003 J. M. Coetzee (n. 1940) e al doilea scriitor sud-african care primeşte Nobelul literar. Distincţia i-a fost acordată autorului pentru meritul de a „ilustra, sub nenumărate aspecte, implicarea surprinzătoare a străinului“.

John Maxwell Coetzee s-a născut în 1940 în Cape Town, într-o familie care, deşi nu avea origini britanice, vorbea în mod curent limba engleză în casă, fapt ce a declanşat în viitorul scriitor o puternică atracţie pentru cultura europeană. În cele două volume de memorii ficţionalizate, publicate în 1997, respectiv 2002, Coetzee oferă descrieri ample asupra primei părţi a vieţii sale. Prima dintre acestea - „Boyhood" („Copilăria") acoperă perioada dintre 10 şi 13 ani.

În paginile acestui volum, Coetzee se descrie ca fiind un copil bolnăvicios, care iubea cărţile şi spiritul liber al mamei sale. La 20 de ani, Coetzee devenea conştient de cruzimea situaţiei socio-politice din ţara sa, atunci când, la 21 martie 1960, poliţia sud-africană ucidea 69 de protestanţi de culoare în aşa-numitul masacru de la Sharpeville. Scriitorul avea să devină, mai târziu, un promotor fervent al mişcării anti-Apartheid din ţara sa. Obţine două diplome, una în literatură, cealaltă în matematică, la Universitatea din Cape Town, apoi pleacă la Londra în 1962. Al doilea volum autobiografic, publicat în 2002, - „Youth" („Tinereţe") -, descrie primele sale aventuri în capitala britanică. Coetzee se angajează ca informatician la I.B.M. şi e urmărit, tot timpul, de sentimentul înstrăinării.

Departe, în America

În 1965, Coetzee se îndreaptă spre continentul american, obţinând, trei ani mai târziu, diploma de doctor în literatură engleză, lingvistică şi limbi germanice la Universitatea Texas din Austin. Până în 1971, este asistent universitar la Universitatea de Stat din New York. Aplică pentru cetăţenie americană, dar cererea îi este refuzată, astfel că s