O broască ţestoasă şchioapă, coarne de cerb, săgeţi din silex, câteva căsuţe din ceramică, un colier din scoici şi os, mici boluri cenuşii sau roşcate, pictate sau cu "ciupituri" în carnea lutului. Sunt câteva dintre bogăţiile descoperite în ultima vreme de arheologi la Vităneşti - Teleorman. În lunca Teleormanului, la Vităneşti, pământul scoate la iveală poveşti de pe vremea când Europa de acum abia se dădea în leagăn. În 1993, arheologul Radian Andreescu descoperea în apropierea râului Teleorman un tell - o ridicătură de pământ în mijlocul câmpului. Au început săpăturile. Au văzut din nou lumina soarelui obiecte acoperite cu straturi şi straturi de lut de-a lungul a şase mii de ani.

Multe dintre ele s-au pierdut în brazda sfâşiată şi întoarsă de plug. După restituirea pământurilor, din anii '90, localnicii au arat terenurile din preajmă, inclusiv colina neobişnuită, chiar dacă pe ea nu creştea, firesc, mare lucru. După ce arheologul Radian Andreescu a descoperit tell-ul, localnicii au renunţat cu greu la bucata de pământ. Zona a primit într-un final protecţie legală şi săpăturile arheologice se pot desfăşura în linişte. Nu era un singur tell. În apropiere se afla o altă aşezare mai mică, neexplorată prea mult până în prezent. Iar ceva mai jos, la Măgura, altul, acolo fiind descoperit cel mai vechi vas de ceramică de pe teritoriul României. Cea mai veche civilizaţie din Europa a existat şi s-a dezvoltat şi aici, la Vităneşti.

Cum trăiau oamenii în urmă cu atâtea mii de ani? Cum îşi organizau ei viaţa? Pe măsură ce săpăturile arheologice înaintează se conturează o lume fascinantă. Am păşit pe şantierul arheologic de la Vităneşti unde, cu "ochii în patru", ne-am alăturat cercetătorilor şi echipelor de exploratori. Universul care avea să ni se descopere era dincolo de orice închipuire, iar emoţiile, pe măsură!

Ţineam în palmă opt