- Editorial - nr. 622 / 4 Septembrie, 2010 Marturiile arheologice arata ca oamenii cultiva cereale inca de la sfarsitul epocii glaciare: orz, mei, ovaz, hrisca, sorg, manioc, secara, folosite sub forma de terci, copt apoi, ca o placinta, pe pietre incinse, pana la descoperirea painii dospite. Graul a fost cunoscut prin partile noastre de acum 5.500 de ani, iar in secolul al XVII-lea se introduce si porumbul, care, nefiind cerut de turci, va fi cultivat pe scara larga, inlocuind treptat meiul si celelalte cereale, in afara de grau. Pana la cel de-Al Doilea Razboi Mondial, oamenii se hraneau si cu paine de secara sau de cartofi, turte de orz sau de mei, aparute din nou pe listele de bucate, sub impulsul redescoperirii unei alimentatii sanatoase, ecologice. In prezent, graul ocupa un loc aparte in alimentatia omului, nu atat pentru faptul ca asigura painea noastra cea de toate zilele, cat si pentru faptul ca din grau se face painea care se va transforma in Trupul Domnului Iisus Hristos la Sfanta Impartasanie. Prin urmare, graul poate fi considerat o planta sacra, purtand darul vietii vesnice. Poate acesta este si motivul pentru care romanii au folosit graul pentru bucatele de sarbatoare, sub forma de colaci, in timp ce porumbul le-a asigurat mamaliga zilnica. Pe vremuri, doar cei avuti mancau paine zilnic, ca si cum ar fi trait intr-o sarbatoare perpetua, si de aceea painea alba a devenit un simbol al belsugului. Pentru marea majoritate a romanilor painea de grau a devenit un aliment de baza, iar acum ii sperie zvonurile privind scumpirea acestui produs in perioada de criza. La acest capitol, Guvernul trebuie sa intervina si sa controleze activitatea samsarilor din comertul cu cereale. Din statisticile DADR Mures, am aflat ca, anul acesta, in judetul Mures s-au cultivat cu grau si triticale 29.500 de hectare, productia totala de grau obtinuta pe judet fiind de 87.00