Nici nu s-a reîncălzit bine ciorba sleită a guvernului şi prima temă care li s-a dat noilor chirurgi fiscali e o altă sporire a taxelor pentru persoanele cu venituri din activităţi independente.

Practic, în acest moment, reuşesc să încurajeze nu economia, ci înmormântarea ei. Căci ce poate fi mai cinic şi mai iraţional decât să ceri foarte mulţi bani pe o asigurare de sănătate pe care statul nu o poate onora, nici măcar la nivel minimal? Cum să spui că acel 0,5 la sută care trebuie plătit acum obligatoriu pentru şomaj reprezintă o măsură de protecţie socială şi nu o metodă de jaf? Cum să smulgi oamenilor un procent însemnat din venituri pentru pensie, care, prin jonglarea cu punctul de pensie, va deveni în timp o sumă derizorie? Aceste măsuri amintesc de dobânzile modificate unilateral şi de comisioanele strecurate de bănci prin formulare. Numai că o bancă, indiferent cât de vorace s-ar dovedi, nu te obligă să te duci la ea. Guvernele Boc, în schimb, te fură coerent şi continuu, fără niciun contract între părţi, doar pentru că pot.

Dacă acest guvern, asemenea multor executive anterioare, şi-ar fi exercitat astfel competenţa în mediul privat managerial, era de mult în şomaj. Ceea ce ar fi fost bine: membrii cabinetelor Boc ar fi simţit pe pielea lor ce înseamnă protecţia socială care te îngroapă de viu. Este exact aceeaşi politică de astupare inutilă a găurilor din barcă, un Caritas la nivel guvernamental prezentat drept soluţie viabilă pe termen lung, de fapt, ca să n-o mai lungim, o răzbunare de satrap împotriva duşmanilor personali, în care nu mai contează care şi câte sunt victimele colaterale.

Ce se va întâmpla când, prin toamna viitoare, după o altă remaniere, Boc îl va egala pe Rocky la numărul de episoade, iar taxele şi impozitele vor ajunge la sută la sută? Dacă nu vom ieşi în stradă, ca plante de fotoliu ne rămâne doar să sperăm că statul va