- Cultural - nr. 622 / 4 Septembrie, 2010 Homo Philosophicus "Filozofia a intrat in viata mea, la asta m-am gandit cand am scris «Homo Philosophicus», a marturisit profesorul filozof, Ion Irimie, avand o relatie de-o viata cu sanctuarul fascinant al filozofiei. Si in acest volum, autorul pune in evidenta spiritul sau iscoditor, cautand argumente pentru teza pe care o propune cititorilor "filozofia nefilozofilor" . "Devenirea intru fiinta" s-a format treptat prin diverse mutatii si evolutii, printr-o uimitoare evolutie culturala, ajungandu-se la stramosul omului _ "omul de Cro-Magnon, omul sapiens" care, spre deosebire de ipostazele lui anterioare, a putut prelucra informatia din perceptii, de aici la notiuni, la judecati, analogii, uzand de functiile logicului, de gandire si limbaj, prin care se deosebeste de animal, caracteristica a speciei OM. Discutia referitoare la "Homo faber" si lumea ideilor a condus la "Homo philosophicus" si la "Homo religiosos", existand intre ei relatii de apropiere, de diferentiere si interferente. Cu spirit analitic, deosebit de nuantat, autorul aduce nota de originalitate, privind aspectele de "filozofie si filozofare", care trebuie vazute in acceptiuni interdisciplinare. Exista o acceptiune mai larga, mai generoasa si una mai restransa si mai exigenta _ filozofia _ aceasta existand in studii, carti al caror continut filozofic are rigoare sistemica, este preocuparea intelectuala, esentiala a filozofilor, ce duce la "Homo Philosophicus". Exista, in acelasi timp, afirma autorul, si o "filozofie a nefilozofilor", argumentul suprem fiind ca lumea in care traim provoaca intrebari care tin de nevoia unei conceptii despre lume, ca orice om poate sa-si puna intrebari despre adevar, despre rau, bine si frumos, despre ce este "dincolo", ce este moartea sau speranta intr-o viata "de apoi", in ce consta fisura dintre corpul fizic si suflet, d