Ruda cu varza, dar mult mai rafinata, conopida este printesa toamnei. Perfecta in orice combinatie, fiarta, cruda, gratinata, conopida este plina de beneficii pentru organism.
Incepand din luna septembrie, conopida ajunge la maturitate deplina, iar milioane si milioane de flori mici, care-i alcatuiesc inflorescenta, sunt gata sa ofere tot ce au adunat intr-o vara intreaga.
Originara din Orientul Mijlociu, conopida si-a castigat faima in Grecia Antica, a fost gustata cu interes de romani si dusa ca un trofeu in Roma. Consacrarea conopidei in Europa vine insa abia in perioada lui Ludovic al XV, care a adus conopida pe masa sa.
Soiuri de conopida cultivate in prezent sunt numeroase, si adaptate fiecarei perioade a anului. Exista conopida violet, rafinata si simandicoasa, cu un gust specific, culoarea fiind data de antociani, o categorie de antioxidanti naturali, broccoli, care in fapt, este o conopida verde, dar exista si o conopida portocalie, cu 25% mai multa vitamina A, si bineinteles, cea alba, cea mai cunoscuta dintre toate, si adevarata printesa a speciei. Conopidele colorate au fost create, prin incrucisari controlate, de agricultorii olandezi, acum mai bine de 500 de ani.
Azi, conopida este cultivata cu precadere in Asia (China si India fiind cei mai mari exportatori de conopida), dar este foarte des folosita in bucataria italiana si franceza, scrie Cuisine AZ .
Conopida este foarte saraca in calorii, cu doar 20 la 100 de grame si este, in plus, un inhibitor al apetitului. Printre beneficiile pe care le aduce conopida pentru organism se numara continutul ridicat de fibre (3,35 grame la 100 de grame de leguma) si laxative zaharoase utile pentru stimularea tranzitului intestinal. Este o rezerva de magneziu (11.16 miligrame) mangan - rar intalnit in legume in asa mare cantitate (0,17), si nu in ultimul ran
