Exista tari unde majoratul este consfintit nu la 18 ani de viata, ci la 21. Desigur nu la noi. Un popor istet nu poate fi format decat din tineri isteti care nu au nevoie de 21 de ani ca sa se maturizeze. Nici nu-i de mirare ca celebra profetie a raposatului Brucan (cu "cei 20 de ani de care are nevoie poporul roman ca sa se maturizeze") ne-a jignit pe (mai) toti.

Nu peste mult timp, poporul roman isi va putea serba 21 de ani de cand, cum, necum, s-a trezit din somn. A fost ajutat si de textul "Desteapta-te romane". Deoarece imnul se canta in continuare cu acelasi text, ne putem firesc pune intrebarea daca putem astazi vorbi de majorat, atata timp cat nu toti ne-am trezit din somn.

Poporul asta insa nu este format numai din oameni care au apucat din plin toate "binefacerile" fostului sistem si care poate tot nu s-au desteptat. Exista si tineri care s-au nascut aproape odata cu evenimentele din 1989. Cu sau fara voia lor, acesti tineri aud in jur doua pareri diametral opuse, emise de oameni maturi, care par a sti cu totii ce spun.

Unii afla ca inainte era mai bine, altii afla ca nu. Cele cateva pagini de istorie din manualele scolare, dedicate anilor de dictatura comunista, nu pot nici ele lamuri pe deplin raspunsul la intrebarea: era mai bine inainte?

Era mai bine inainte?

In medicina se spune ca durerea nu are memorie. Intr-adevar. Atunci cand ne doare ceva, ne promitem ca a doua zi vom merge negresit la doctor. Este de ajuns insa ca a doua zi sa nu ne mai doara nimic, pentru ca noi sa uitam promisiunea facuta. Este chiar posibil sa luam in ras ceea ce cu doar o zi inainte ne-a suparat. Acest gen de memorie cu "scapari" are si avantajele sale. Ce ne-am face daca nu am putea uita niciodata necazurile care ne-au suparat in trecut.

Nu mult diferit stau lucrurile si cu intamplarile din istoria relati