Anumite tipuri de medicamente, de vaccinuri şi înţepăturile de insecte sunt factori sensibilizanţi. Din cauza administrării repetate a unei substanţe pot apărea tulburări cardiovasculare, afecţiuni renale şi complicaţii respiratorii severe.
Boala serului apare atunci când organismul identifică o proteină din anumite vaccinuri ca fiind străină sau un medicament ca fiind alergen. „Boala serului se manifestă prin apariţia febrei (între 38 şi 40 de grade Celsius), edemelor şi artritei la nivelul cotului, umărului, gleznei, genunchiului. În plus, se poate manifesta şi prin instalarea unei boli a ganglionilor limfatici, numită limfadenopatie.
De asemenea, boala serului poate afecta buna funcţionare a rinichilor şi a aparatului digestiv (greaţă, vărsături, dureri abdominale)", afirmă medicul de familie Monica Jugravu. Cefaleea, vederea înceţoşată, dificultatea în respiraţie şi cianoza (colorare albastră-vineţie a pielii şi a mucoaselor, din cauza unei oxigenări insuficiente a sângelui) sunt şi ele semne ale acestei boli.
Simptomele apar la 7-21 de zile după seroterapie (antitetanică, antidifterică sau antirabică). Factorii declanşatori pot fi, de asemenea, o multitudine de produse medicamentoase, printre care penicilina (cu o reacţie de debut la şapte zile sau chiar la trei săptămâni de la administrare). „În cazul penicilinei, reacţia la a doua administrare tinde să fie mult mai rapidă (una-patru zile), chiar dacă este produsă de o cantitate mai mică de substanţă. O astfel de reacţie poate fi atribuită şi altor produse medicamentoase: ciprofloxacina, sulfamidele, carbamazepina, antibioticele betalactamice şi metronidazolul", precizează medicul Monica Jugravu.
În mod normal, persoanele predispuse să facă această boală sunt cele cu teren atopic, cu predispoziţie genetică la alergii.Dacă formele uşoare se vindecă spontan în câteva zile, cele grave necesi
