Pe zi ce trece, asistam la o minune din ce in ce mai mare. Inca existam ca si tara, inca fiintam ca popor. Umilinta ia deja forma burlescului, un burlesc atat de emancipat incat, pana si Caragiale ar fi ingrozit.
Para-mi-se ca avem totusi o oarecare aplecare spre masochism, inflamandu-ne prea putin, catre deloc, vis-a-vis de pozitia noatra in raport cu "puterea". De ce am pus ghilimele respective? Deoarece, in teorie, democratia rezerva acest drept poporului, nicidecum celor care se afla in fruntea lui.
Acestia din urma lucreaza pentru el, sunt administratorii acestuia si vegheaza la bunastarea neamului respectiv. Mentalitatea colectiva, in schimb, percepe functia de presedinte sau ministru ca una de stapan, de boier. De aici si complexul de inferioritate atat de des intalnit in expresii de genul: "Dar ce le putem face? Noi suntem mici... la ei e ciolanul!" Gresit! Ciolanul e la noi, numai ca ne incapatanam sa-l dam pe mana cu-i nu trebuie.
Umilinta asta e bine venita. Poate asa ne mai trezim. Oamenii accepta orice, numai sa fie facuti prosti si sa li se ia din bani, nu. Guvernul acesta le-a facut pe amandoua. Intr-un mod profesionist si cu simt de raspundere. Si continua s-o faca! La nici o saptamana de la instalarea noilor stabi la cele ministere remaniate, apare propunerea de a mari contributiile sociale ale persoanelor care exercita activitati independente la 35%.
Presupun ca este evidenta strategia noului guvern, anume aceea de a lovi in acele categorii sociale care nu se pot organiza imediat (in sindicate), evitand astfel niste proteste colective inerente. Personal nu cred ca aceasta propunere de OUG se va pune in aplicare in forma actuala.
Aceasta, in urma presiunilor exercitate de catre societatea civila, va ajunge undeva la 25%-27%, cee ce oricum e foarte mult, numai ca va lasa impresia opiniei publ
