Iata ca s-a savarsit si vestita remaniere. Si, dupa cum se poate lesne observa, dupa Boc(IV) a venit din nou tot Boc(V) cu o echipa destul de consistent innoita, cel putin in privinta noilor fete care impodobesc executivul. Cat de proaspete si mai ales cat de competente sunt ele se va vedea mai la vale.
Deocamdata, putem constata doar ca ele s-au selectat mai ales din sfera politicului, atunci cand ne-am fi asteptat sau ar fi fost poate mai bine ca noii ministri sa fie niste somitati in materie profesionala, niste super tehnocrati in diferitele materii specifice ministerelor cu pricina. Dar, cum zice cronicarul, nu sunt vremile sub carma omului, ci bietul om sub vremi. Indiferent ca acest om este Traian Basescu, Emil Boc sau vreunul (vreunii) dintre nefericitii remaniati, mai cu voie sau mai ales fara voie, cum am fi totusi tentati sa credem noi, in pofida asigurarilor contrarii.
Se pare ca batalia remanierii a fost destul de dura si imprevizibila. Asa cum se intampla in politica, s-au luptat fiecare cu fiecare si toti impotriva tuturor.
Armonia desavarsita asigurata de sceptrul amenintator al presedintelui Basescu n-a mai fost infailibila si cei care nu prea indrazneau sa carteasca au inceput s-o faca, si inca pe fata. Parlamentarii au inceput sa fie constienti de puterea lor si targuielile au avut loc mai ales in ograda proprie, iar noii ministri au beneficiat in general de promovarea unor nasi influenti din aceasta zona.
Meci terminat cu remiza?
Deznodamantul, respectiv solutia finala adoptata, pare sa ateste faptul ca a existat chiar un mic razboi terminat cu un fel de remiza intre radicalii care voiau o demisia executivului si cei care optau doar pentru o remaniere de circumstanta, atat cat sa mai anestezieze opinia publica.
In prima tabara s-a aflat, nota bene, si Elena Udrea, care s-a doved