Trista veste ne-a fost confirmata de insusi Traian Basescu, in cazul in care mai aveam vreun dubiu. Statul roman si-a dat obstescul sfarsit, dupa ce si-a trait ultimele clipe intr-o agonie mediocra. Am ajuns in situatia in care nu ne mai permitem luxul de a sustine paragraful din Constitutie care ne aminteste ca Romania este un stat social.

"Sa avem grija fiecare de noi. Sa nu asteptam sa aiba grija altii, inclusiv statul" - sunt cuvintele cu care Traian Basescu si-a expus intr-o singura propozitie tot adevarul momentului. Statul roman nu mai poate sa aiba grija de cetatenii sai, iar acestia trebuie sa se descurce pe cont propriu. Ca la inceputurile organizarii oamenilor in triburi si societati arhaice.

Este usor de intuit ca unica filosofie de viata care va stapani de acum mintea romanilor va fi lupta pentru supravietuire, unde selectia naturala va juca un rol central. Nu inteligenta, nu cunostintele, nu meritele si drepturile castigate de civilizatia moderna vor tria si vor face diferenta in viitor, ci forta bruta, capacitatea de a-ti invinge dusmanul prin orice mijloace si abilitatea de a-ti insusi prada cu orice risc.

Un semnal cat se poate de nefericit, transmis unui popor care nu se afla chiar in cea mai buna perioada a sa. Exista o distanta considerabila intre celebra sintagma a lui J.F. Kennedy - "nu va intrebati ce poate face statul pentru voi, ci intrebati-va ce puteti voi face pentru stat" - si zicerea mai mult sau mai putin slefuita a lui Traian Basescu.

In timp ce fostul presedinte al SUA isi indemna poporul sa isi ajute statul sa devina unul puternic, sa munceasca si sa contribuie mai mult la dezvoltarea lui, si nu sa astepte ajutor pentru orice nevoi de la acesta, Traian Basescu ne anunta sec (sic!) sa ne luam gandul ca statul ar putea sa aiba grija de noi. Exista o diferenta intre a-ti ajuta, a-ti protej