Dacă pentru Pentagon şi pentru occidentali a sosit momentul retragerii din Irak, dacă pentru unii protagonişti ai acestui război, precum Tony Blair, a venit momentul publicării memoriilor, dacă pentru Hollywood a venit momentul turnării unor filme pe tema dramei irakiene, pe teren, după cum vedem, nu a sosit în nici un caz momentul păcii. Un articol de Matei Vişniec (audio).
Experţii internaţionali sunt neliniştiţi în legătură cu capacitatea forţelor irakiene de a asigura singure securitatea ţării după ce duminică un atentat a ucis 12 persoane şi a rănit alte 36.
Mediile de informare au numeroase maniere de a prezenta semnificaţia sau gravitatea atentatelor comise în Irak. Uneori avem de-a face cu cîte un atentat despre care ni se spune că este cel mai sîngeros de la începutul lunii, sau de la începutul anului, sau chiar de la începutul intervenţiei militare americane în această ţară, cu 7 ani în urmă.
Atentatul de duminică are şi el o semnificaţie: este cel mai grav din ultimile şase zile, de cînd au luat sfîrşit operaţiunile militare propriu-zise, pe teren, ale armatei americane în această ţară.
Miercurea trecută vicepreşedintele american Joe Biden s-a deplasat la Bagdad pentru a lansa în mod oficial noua fază a misiunii americane în Irak, intitulată "New Dawn", ceea ce am putea traduce cu "zori noi".
Cei 50 000 de militari americani stationaţi în Irak ar urma deci să se ocupe în special de formarea forţelor de securitate autohtone.
Ce se va întîmpla însă dacă provocările de acest gen vor continua?
Fie că îi numim terorişti, fie că îi numim insurgenţi, organizatorii acestor atacuri demonstrează că dispun încă de reţele şi mjloace logistice pentru a lovi. În luna august, potrivit unui bilanţ oficial, 426 de persoane, dintre care 295 de civili, şi-au pierdut viaţa în contextul violenţelor irakiene.
Dacă pentru Pentagon şi
