Sebastian Vladescu a fost inlocuit din functie, potrivit singurei explicatii oficiale, data de Traian Basescu, pentru ca a acordat stimulente in ministerul de Finante intr-un an de criza.
Reprosul a fost rostit chiar atunci cand inlocuitorul sau depunea juramantul la Palatul Cotroceni si presedintele a atras atentia ca asa ceva nu trebuie sa se repete caci, nu-i asa, austeritatea trebuie sa fie pentru toti. Iar Gheorghe Ialomitianu s-a grabit sa dea asigurari ca asa va fi. Suna bine principiul, nimic de zis, dar ma tem ca acest sistem egalitarist face cu mult mai mult rau decat bine pe ansamblul societatii.
Unul dintre obiectivele principale ale actualei guvernari si chiar un angajament fata de FMI este combaterea in forta a evaziunii fiscale. Cine o combate insa, in mod concret? Inspectorii ANAF si ai Garzii Financiare. Daca ei nu-si fac treaba, degeaba face ministrul strategii mirifice si degeaba da guvernul legi draconice.
Iar acesti oameni, care trebuie sa-i prinda pe marii evazionisti, au avut intotdeauna salarii mici. Cu exceptia zonei clientelare de la varful Garzi Financiare, ele nu depasesc 2.000 de lei. In aceste conditii, sursele reale de venit ale inspectorilor si comisarilor erau doua: stimulentele, primele si sporurile, primite oficial, si mita, primita neoficial.
Cum salariile au scazut cu 25%, sporurile au fost taiate, iar stimulentele sunt interzise, ma intreb ce ar fi de asteptat sa faca acesti functionari? Sa faca foamea, ei si familiile lor, sacrificandu-se pe altarul austeritatii, sau sa compenseze ceea ce pierd din veniturile oficiale prin sursa neoficiala? Adica sa se transforme in martiri sau sa devina si mai coruptibili si, chiar mai grav, coruptibili pe sume tot mai mici?
Nu stiu daca cineva intreg la minte isi poate imagina ca poti combate marea evaziune fiscala, in care se invart