Desigur, mulţi vor spune că tripleta a fost lăsată într-un picior. Unul solid însă, dacă ţinem cont că e vorba de Blaga, omul cu „Doi şi un sfert“ în parohie, cel care dirijează cu mână de fier hăţurile filialelor şi care şi-a implantat omul la Economie. Ei da, e o victorie din punctul acesta de vedere. Una pe gustul poporului din sondaje, care voia cele două capete de „moţoci“ şi, spre puţina satisfacţie a preşedintelui, care îşi face socoteala că prin debranşarea celor doi de la conducta bugetaro-clientelară va întări poziţia „reformiştilor“ în războiul pentru putere din PDL.

Unul care se anunţă feroce şi cu mult sânge pe treptele din Modrogan. Deci, singura parte bună a remanierii, din perspectiva raportului de forţe în PDL via preşedinte, ar fi înlăturarea celor doi „grei“, Videanu şi Berceanu (o revanşă după tentativa similară ratată, din decembrie 2008). Cât despre Şeitan şi Vlădescu, două mediocrităţi cu cotiere ponosite de atâta frecat bilanţurile de venituri-cheltuieli şi legile pe post de storcător de bani, singurele lor filosofii economice, trebuiau debarcaţi de mult.

De altfel, Şeitan şi-a semnat singur condamnarea, odată cu normele de aplicare la Ordonanţa drepturilor de autor. Cea cu trei cozi la trei ghişee. Iar Vlădescu a lăsat moştenire nu doar negocierile cu FMI, ci şi un Cod fiscal pe site, precursor al impozitării progresive, chintesenţă a gândirii social-democrate. Finanţistul a semnat, probabil, un contract de drept de autor cu televiziunile mogulilor, cărora le-a oferit pe tavă un biftec din care vor ronţăi săptămâni. Asta ca să nu-l uite lumea prea repede.

În rest, remanierea seamănă cu testamentul încheiat la nervi, prin care îţi laşi moştenire procentele duşmanului. Adică opoziţiei, în cazul de faţă. Care nici nu se aştepta la aşa cadou. Un guvern cu un corupt cu NUP (Ariton), cu un dinozaur (Tabără), doi traseişti (Botiş