Recenta revizuire a acordului cu FMI - care a implicat stabilirea politicilor economice de urmat în acest an şi anul viitor, în contextul derulărilor previzibile din economie, şi care a formulat şi premisele pentru construcţia bugetului pe 2011 - a pus în evidenţă eşecul, s-ar putea spune, aproape dramatic al acestui acord.

Având în vedere fabuloasa dimensiune a împrumutului însoţitor al acordului în raport cu bugetul ţării (jumătate din acesta), este printre cele mai răsunătoare eşecuri din istoria de altminteri plină de eşecuri a acordurilor FMI încheiate cu diferite ţări ale lumii în diverse perioade. Eşec pentru că, de la perfectarea acordului, lucrurile merg în România din rău în mai rău, ceea ce se vede cu ochiul liber, fără cine ştie ce investigaţii sau analize sofisticate! Şi situaţia economiei se deteriorează pe mai departe, cu toate că nu mai este decât jumătate de an până la încheierea acordului, iar sumele reprezentând copleşitoarea majoritate din împrumutul însoţitor au intrat deja în ţară.

Indiciu peremptoriu al deteriorării situaţiei economice, FMI însuşi a revizuit de câteva ori în jos propriile previziuni asupra mişcărilor economiei din România. Fapt fără precedent, având în vedere nu doar dimensiunea în sine a revizuirilor în jos (este vorba despre coborâri acumulate de circa 10 puncte procentuale), dar şi mulţimea de revizuiri într-o perioadă în fond deosebit de scurtă. Nici nu poate exista o dovadă mai clară că ceva nu este în regulă în conţinutul acordului, indiferent dacă, din motive politice, despre acest lucru nu se discută şi analizele se menţin în perimetrul întârzierilor şi inconsecvenţelor de implementare, deşi răul vine de mai departe, din concepţie, din construcţie!

Lucrurile nu vor rămâne aici. Acordul FMI cu România va fi curând obiect de dispută în lumea finanţelor mondiale. Şi nu că ar interesa pe ci