Când au de turnat un film de epocă, regizorii şi scenografii ştiu unde să se adreseze pentru recreerea atmosferei: la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia.

Trăsura cu care s-a plimbat Nicolae Iorga, cel mai mare teasc de struguri din Europa, un hambar din secolul XVIII, un aparat de fotografiat cu burduf,o centrală telefonică manuală pot fi admirate la muzeu.

Trăsura lui Nicolae Iorga a fost găsită la Săliştea Sibiului,locul unde marele istoric îşi petrecea vacanţele. În primavaralui 1989, muzeograful Răzvan Ciucă a explorat Săliştea Sibiului, în căutare de obiecte istorice de colecţie. Primul loc pe care l-a cercetat a fost cimitirul satului. La mormântul filozofului Dumitru Roşca s-a întâlnit cu un localnic, care i-a povestit muzeografului cum obişnuia Nicolae Iorga sa se recreeze la Săliştea. Bunicii lui aveau o trăsură trainică ce îl aştepta tot timpul la gară pe marele istoric, când acesta îşi anunţa sosirea.

„Mi-a trebuit multă muncă de lămurire cu proprietarul trăsurii, până l-am convins să o cedeze muzeului“,declară Răzvan Ciucă, directorul unităţii.De serviciile trăsurii s-a bucurat şi marele poet George Topârceanu,când se afla în vacanţă la Săliştea Sibiului.

Cel mai mare teasc

În vecinătatea muzeului este amplasat un colac de puţ, din piatră, ce datează din anul 1853. Remarcabila piesă are inscripţionată în limba chirilică mesajul „S-a ridicat cu cheltuiala lui Aron Nedelcovici“. Pe la 1850, un cârciumar evreu din satul Pitişteanu s-a îndrăgostit de o româncă din sat. Din dragoste pentru ea, a renunţat la religia mozaică şi s-a convertitla ortodoxism. În cinstea acelui moment, a ridicat colacul de puţ. Sub acoperişul impresionantului lăcaş de cultură de la Slobozia se află şi cel mai mare teasc pentru struguri din Europa.

Piesa datează din anul 1829, este realizată din lemn de stejar şi are o inscripţie