Se implineste aproape un an de zile de cand functia de presedinte la Inalta Curtea de Casatie si Justitie este vacanta. Din punct de vedere al stucturilor democratice, intr-un stat de drept, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal numit in functie, este reprezentatul Justitiei, ca putere in stat.

Dar, pentru ca presedintele Traian Basescu se abtine sa semneze decretul de numire al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Justita este privata de reprezentantul sau de drept, situatie care genereaza incertitudine si subordoneaza Justitia, ca putere in stat, intereselor politice.

Concret, actualul presedinte interimar al Curtii Supreme, Lidia Barbulescu ocupa aceasta pozitie conform legii, fiind vicepresedinte al Instantei Curti in momentul in care functia de presedinte a devenit vacanta, prin pesionarea lui Nicolae Popa.

Este de notorietate faptul ca intre Lidia Barbulescu, magistrat inamovibil, si presedintele Traian Basescu exista un conflict peste care presedintele, desi isi depaseste atributiile constitutionale, nu vrea sa treaca.

Barbulescu a avut deseori pozitii transante care l-au contrazis pe Basescu. Si-a sustinut colegii in celebra "greva a magistratilor" de anul trecut, fapt pentru care, desi desemnata pentru postul de presedinte al Curtii Supreme, de Consiliul Superior al Magistraturii, Basescu i-a refuzat numirea.

La fel s-a intamplat si a doua oara, cand CSM a propus-o pe judecatoarea Livia Stanciu. Desi era obligat de lege, Basescu nu si-a motivat refuzul, iar interimatul de la Curtea Suprema a devenit obisnuita, fapt care afecteaza grav credibilitatea acestei instante cu rol conducator.

Raportul CE pe Justitie critica Romania si incurajeaza Bulgaria

Situatia la Curtea Suprema este cu atat mai complicata cu cat functia de vicepresedinte al Inalt