România şi Bulgaria au reuşit să atragă investiţii în principal datorită integrării lor europene. Se pare totuşi că aderarea la UE nu a rezolvat cu adevărat problemele. Dimpotrivă, dacă se ţine seama de faptul că deficitele de cont curent şi fiscale s-au agravat ulterior, este de părere Anton Khmelnitski, responsabil cu investiţiile la "Elbrus Capital", companie de consultanţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în tranzacţii, semnatarul articolului publicat de cotidianul elveţian Le Temps, citat de Agerpres.
Polonia a primit partea leului din acest flux - circa 110 miliarde de dolari - în timp ce cea mai mare ţară din regiune, Rusia, nu a primit decât 43 de miliarde. Din 30 de ţări, 15 au aderat la UE, care a jucat un rol major în termeni de investiţii directe, indiferent de reformele realizate. În afara UE rămâne însă o piaţă de 300 de milioane de persoane în care se poate investi.
Polonia figurează printre economiile cele mai rezistente, cu o creştere pozitivă de 0,8% anual în 2009. Ţara vecină, Ucraina a înregistrat în schimb o corecţie de 14% a creşterii sale, printre cele mai brutale din lume. În afara decalajului de dezvoltare, expunerea în devize a băncilor, familiilor şi întreprinderilor, îmbinată cu importante elemente economice ciclice a jucat un rol important în incapacitatea de a rezista a Ucrainei. La fel ca Georgia, Ucraina a primit 85% din ISD în ultimii 5-7 ani, datorită revoluţiilor succesive de aici.
Polonia rămâne elevul bun al economiilor în tranziţie. A beneficiat de un important program de privatizare, inclusiv al sistemului său de pensii, Bursa devenind o autentică sursă de economisire complementară pentru populaţie.
Turcia a beneficiat de un enorm proces de dezinflaţie - creşterea preţurilor a trecut de la 90% la sub 10% în această perioadă - creând stabilitatea necesară pentru ISD.
La rândul său, Turkmenistan