Profesorul Dan Marinescu, în vârstă de 52 de ani, predă matematica la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara" din municipiul Hunedoara. Anul 2010 a adus o premieră în cariera sa de trei decenii în învăţământ: cea mai slabă promovare a bacalaureatului la nivel naţional, respectiv 32,31%, la sesiunea din toamnă, înainte de contestaţii. În 2009, numărul celor promovaţi la sesiunea a doua, tot înainte de rezultatul plângerilor, era dublu: 70,32 la sută.
În această toamnă, dintre cei 66.330 de candidaţi înscrişi la sesiunea din toamnă a bacului, 44.749 au fost respinşi, nereuşind să obţină o notă de trecere de minimum 6. Profesorul Marinescu a tot auzit zilele acestea motivele evocate de conducerea ministerului pentru aceste cifre: modificarea structurii examenului (probele de oral şi cea de sport nu contribuie la media finală), o mai bună supraveghere şi eliminarea fraudelor.
„Nu cred că acestea sunt motivele reale. E vorba de un dezinteres la nivel general faţă de învăţătură. Cei care sunt interesaţi acum de învăţătură sunt excepţii. Acum, posesorul unei diplome universitare nu mai reprezintă nimic în societate, poate să o obţină oricine", spune profesorul. Dascălul crede totuşi că aceste cifre ne apropie de normalitate. „În aceste condiţii, nu era normală o promovabilitate de peste 80 la sută la bacalaureat, având în vedere situaţia învăţământului românesc."
Oralul şi sportul „umflau" mediile
Şi reprezentanţii din Ministerul Educaţiei consideră relevante pentru nivelul elevilor rezultatele din acest an, dar vin cu alte explicaţii. Supravegherea permisivă de până acum şi notele de la oral şi de la proba sportivă „au umflat" promovabilitatea la examenul de bacalaureat în anii trecuţi, spun oficialii. În opinia lor, nivelul real al elevilor români este chiar cel reflectat în rezultatele acestui an. „Nu suntem un minister care să dorim un procent
