Din rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în cazul şpăgarilor din Primăria Zăvoi reiese faptul că edilul-şef avea pus la punct un adevărat sistem de colectare a banilor murdari, care să-l ferească de rigorile legii. N-a ţinut însă prea mult.

Materialul de urmărire penală în cazul de corupţie demascat de omul de afaceri Romeo Dunca este foarte stufos şi conţine o sumedenie de probe care dovedesc că, la Zăvoi, sistemul este într-adevăr murdar, aşa cum reclama denunţătorul. Potrivit procurorilor DNA, Romeo Dunca trebuia să cumpere de la primar, cu 20.000 de euro, un teren ce valora în realitate mult mai puţin, anchetatorii trăgând concluzia că luarea de mită se dorea a fi deghizată într-un contract de vânzare-cumpărare.

Mită în contracte de vânzare cumpărare

Despre nişte vânzări de terenuri ştie şi Ioan Gherga, acuzat în acelaşi dosar de complicitate la dare şi luare de mită, numai că povestea acestuia este oarecum diferită de versiunea anchetatorilor. “Într-o zi m-a rugat Romeo Dunca să-l duc la Zăvoi. Am ajuns la primărie, şi am rămas în maşină. După 15-20 minute, m-a chemat înăuntru. Erau acolo vreo şase persoane, printre care şi primarul, Romeo Dunca şi secretarul, iar pe restul nu-i cunoşteam. Dunca mi-a spus că e forţat să cumpere pământul secretarului şi-i cere 180.000 de euro. Primarul a spus să nu-l amestece pe el, că e afacerea lor. Dunca a plecat cu secretarul să-i arate pe hartă care e pământul. Am intervenit, fără să am nici o legătură, şi i-am spus secretarului să lase mai ieftin pământul, că nu are nici Romeo bani. S-au înţeles la 160.000, au bătut palma şi am plecat. Eu ştiam că e vorba de o tranzacţie de pământ. Nu s-a specificat niciodată de mită”, susţine Gherga.

Maria Grozav, un alt intermediar folosit de Antonie Bunei, vorbeşte tot de afaceri cu pământ. Aceasta a spus că nu ştia pentru ce sunt banii, crezând că sunt pe