Potrivit datelor de la începutul lunii august ale Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, 19 din primele 20 de proiecte ca dimensiune care au trecut de această fază de avizare, cea a obţinerii contractelor de racordare, sunt localizate în Dobrogea, în diferite localităţi din Tulcea sau din Constanţa, un singur investitor alegând Galaţiul pentru a-şi realiza investiţia.
Semnarea contractului de racordare la reţea, fie că este vorba de reţeaua de electricitate administrată de Transelectrica sau de cele care sunt controlate de către distribuitorii de energie, cum ar fi Enel (Italia), CEZ (Cehia), E.ON (Germania) sau de către Electrica, este o etapă importantă în realizarea unui proiect eolian, următorii paşi pe care un investitor trebuie să-i parcurgă fiind punerea sub tensiune a capacităţilor de producţie, obţinerea autorizaţiei de mediu şi a licenţei de producere.
Practic, de când un investitor semnează un contract de racordare cu operatorul reţelei electrice unde urmează să fie amplasat un parc eolian, trebuie să înceapă construcţiile.
133 de proiecte cât cinci reactoare de la Cernavodă
În total, potrivit datelor Transelectrica de la începutul lunii august, aveau contracte de racordare la reţea 133 de proiecte cu o capacitate cumulată de peste 3.600 MW, ceea ce reprezintă echivalentul a circa cinci reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
"Teoretic, dacă ai deja un contract de racordare la reţea, înseamnă că eşti dispus să mergi mai departe. Semnarea acestui contract înseamnă că eşti dispus să plăteşti o taxă de racordare la reţea a cărei valoare depinde de soluţia tehnică pe care o are fiecare proiect în parte. Este un pas destul de costisitor pe care nu îl faci dacă nu vrei să mergi mai departe", spune Alexandru Teodorescu, consultant independent în domeniul energiilor regenerabi
