De doi ani încoace suntem bombardaţi cu tot felul de previziuni şi rectificări privind indicatorii macroeconomici care dau peste cap planurile de afaceri. De ce dau greş prognozele economice şi de ce sunt atât de diferite de realitate?

Cu orice om de afaceri te-ai întâlni, primele două probleme pe care le invocă sunt fiscalitatea mult prea ridicată şi lipsa unei perspective clare asupra viitorului economiei. Şi, pe bună dreptate. Cum poţi să-ţi stabileşti o strategie şi să-ţi planifici investiţiile fără să ai o viziune asupra traiectoriei pe care o va avea economia, în ansamblul ei?

Prognozele macro ar trebui să reprezinte un element esenţial în orice proces decizional care vizează planul de dezvoltare şi afaceri pentru orice companie. Dar, din păcate, nicio instituţie, fie ea guvernamentală (Comisia Naţională de Prognoză), financiară (bănci comerciale) sau internaţională (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană), nu a reuşit să surprindă, prin estimările anunţate în ultimii doi ani, evoluţia economiei. Previziunile au fost şi sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate.

VIITOR INCERT. În 2009, toate prognozele indicau o contracţie a economiei cu până la patru procente, pentru ca, în final, scăderea Produsului Intern Brut (PIB) să fie mai mult decât dublă (7,1%). În 2010, analiştii anticipau, fără excepţie, că economia avea în sfârşit să „decoleze", dar realitatea a demonstrat contrariul. Plusul văzut la începutul acestui an s-a transformat rapid în minus. Până şi cele mai negre estimări s-au dovedit, în final, a fi mult prea blânde. Nicolae Chidesciuc, economistul-şef al ING Bank, se numără printre pesimiştii pieţei. „Ni s-a pus această etichetă, dar realitatea a demonstrat că şi la noi prognozele au fost destul de optimiste", spune el. La începutul anului trecut, ING Bank anticipa pentru 2009 o scădere a PIB-ului cu 3,5%, la jumătate fa