Pentru a recupera ratele neplătite, angajaţii unor bănci apelează la vecinii clienţilor lor pe care îi roagă să bată la uşa restanţierilor. Mesajul este standard, de cele mai multe ori. După ce se prezintă politicos şi îşi cere scuze de deranj, angajatul băncii îi spune persoanei de la celălalt capăt al firului că, în blocul său, la scara X, apartamentul Y locuieşte o doamnă al cărei nume îl silabileşte de două ori, pentru a fi sigur că a fost înţeles corect. "Avem o mare rugăminte la dvs. Vă rugăm să îi lăsaţi în cutia poştală un bilet vecinei dvs de la apartamentul ... cu următorul număr de telefon şi numele băncii". Mulţi dintre cei care au fost deranjaţi cu asemenea telefoane spun că acestea ajung la un moment dat să se repete chiar şi de câteva ori pe lună. "Este un abuz", ne-au precizat oficiali din cadrul Protecţiei Consumatorilor. Reprezentanţi ai Autorităţii Naţio nale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) au precizat pentru Gândul că au primit plângeri de la persoane are reclamă asemenea practici. Între băncile reclamate se numără Bancpost şi Piraeus Bank. În iulie, numărul persoanelor fizice şi juridice care aveau restanţe la credite s-a diminuat cu 0,02%, ajungând la 230.781 persoane, potrivit datelor BNR. Restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au scăzut în iulie cu 0,46% comparativ cu luna ante rioară, până la 12,67 miliarde de lei.

Pentru a recupera ratele ne-plătite, angajaţii unor bănci apelează la vecinii clienţilor lor pe care îi roagă să bată la uşa restanţierilor.

Aceasta este etapa de dinaintea recurgerii la recuperatorii de profesie. Mesajul este standard, de cele mai multe ori. După ce se prezintă politicos şi îşi cere scuze de deranj, angajatul băncii îi spune persoanei de la celălalt capăt al firului că, în blocul său, la scara X, apartamentul Y locuieşte o doamnă al cărei nume îl