Legalizarea prostituţiei este un subiect care a revenit constant în dezbaterea publică. Experienţa statelor în care practicarea celei mai vechi meserii este reglementată prin lege arată avatajele şi dezavantajele unui poiect în acest sens. Sursa: Horia Calaceanu
În mai multe state europene, prostituţia aduce sume însemnate la buget. O estimare a sindicatelor germane publicată de Reuters la începutul anului trecut este foarte sugestivă în acest sens: veniturile provenite din prostituţie constituie o sursă importantă de venit pentru multe oraşe germane, însumând aproximativ 2,3 miliarde de euro.
Şi în Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Grecia şi Turcia, prostituţia este legală.
Există şi o altă categorie de state unde nu există legi concrete care să reglementeze statutul celor care oferă activităţi sexuale contra cost. Un exemplu în acest sens este Belgia, unde prostituatele şi clienţii lor nu sunt incriminaţi, însă prosituţia nu este reglementată. Cei care îşi vând trupul nu beneficiază de protecţie socială sau medicală, iar diferitele organizaţii se luptă pentru protejarea lor.
În Olanda, ţara cunoscută pentru toleranţa sexuală, sunt înregistrate aproximativ 50.000 de prostituate, care cedează statului din veniturile lor aproape 290 de milioane de euro anual. Din 1992, când a fost legalizată prostituţia în Elveţia, statul a încasat sume importante din taxele plătite de prostituate, peste 330 de milioane de euro pe an.
În alte ţări- Luxemburg, Letonia, Danemarca, Belgia şi Finlanda- serviciile sexuale contra cost nu sunt interzise prin lege, însă nu şi bordelurile şi proxenetismul.
România, exportator de prostituate
Câteva dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă cei care lucrează în industria sexului în România sunt o consecinţă a faptului că prostituţia este pedepsită prin lege. Violenţa şi discriminarea întregesc imagin