Parlamentul European (PE), după ce a dezbătut marţi problema rromilor, a întocmit două texte diferite ca intensitate care propun strategii de acţiune şi care ar putea condamna dur acţiunile Franţei. Ca orice rezoluţie a PE, aceasta va avea doar un rol de presiune politică. Interesante sunt însă în acest moment discuţiile de culoare care vor duce la votarea textului, joi la prânz, transmite corespondentul RFI la BRuxelles, Mihaela Gherghişan (audio).
Parlamentul European (PE), după ce a dezbătut marţi problema rromilor, a întocmit două texte diferite ca intensitate care propun strategii de acţiune şi care ar putea condamna dur acţiunile Franţei.
Ca orice rezoluţie a PE, aceasta va avea doar un rol de presiune politică dar interesante sint în acest moment discuţiile de culoare care vor duce la votarea textului, joi la prânz.
Pe de o parte găsim deputaţii de centru dreapta şi conservatorii britanici care în textul rezoluţiei lor nu caută vinovaţi ci soluţii, ei propun mai multe fonduri alocate integrării rromilor şi cer Comisiei Europene să popularizeze mai mult cauza acestei minorităţi.
Celelalte grupuri politice , conduse de opinia socialisto-liberala pregatesc un text mai dur în care acţiunile Franţei sint completate cu alte exemple negative ca reîntoarcerea forţată a romilor din Germania în Kosovo şi « deportarea » a 50 de romi din Suedia.
Cele doua versiuni sint negociate acum şi modificate în permanenţă. Ele vor fi supuse votului joi când se pare că o majoritate se va forma in jurul textului liberalo-socialist care se pregăteşte de asemenea să condamne Franţa în termeni duri.
Dar bunăvoinţa PE faţă de populaţia rromă nu îi va rezolva acesteia problemele, aceasta n-ar fi decât a şasea rezoluţie europeană privind rromii, toate celelalte au rămas fără niciun rezultat.
Ultima, votată în martie anul acesta cerea un cadru de acţiu
