Românul şi-a occidentalizat alimentaţia, dar asta nu a făcut neapărat ca mâncarea de pe masa lui să fie mai bună. Ciorbele şi tocăniţele sunt înlocuite cu fast-foodul. Dieta noastră conţine în continuare prea multă carne, bucurând doar papilele gustative, nu şi trupul.

Mult prea conservatori, ar spune unii, prea ahtiaţi după noutăţi nesătoase, cred alţii, românii sunt interesaţi de mâncare cât să „le umple maţu'".

Mai citeşte şi:

„Hrana noastră cea de toate zilele" ne fură ani din viaţă

Patru milioane dintre români sunt, oficial, obezi

Consumul de mâncarea nesănătoasă creeazã dependenţã

Nu citesc etichetele alimentelor, gătesc după ureche şi caută fericirea culinară supremă în fast-food. La 20 de ani de la „eradicarea" salamului cu soia, România a redevenit o „ţară fundamental carnivoră", după cum spunea regretatul scriitor Radu Anton Roman, în care cea mai bună legumă e carnea. Şi nu orice fel de carne pentru că, nu-i aşa, „nu e pasăre ca porcul"...

Ce-i bucătăria românească?

Zici Moldova, zici poale-n brâu, pârjoale, tochitură. Zici Ardeal, dai de slană. Carpaţii înseamnă brânzeturi de oaie din munţi, iar Bucovina, de toate cu smântână. Dobrogea e sigur cu plachie şi borş de peşte, iar Muntenia e a sarmalelor.

Toate acestea au rămas însă nişte „mărturii culinare" pentru că românul modern mănâncă la fast-food sau la shaormerie, mulţumindu-se cu un grătar atunci când „găteşte" în casă.

„Românii (...) s-au lăsat atraşi în cele mai servile aventuri culinare. Frontieră constantă a unor civilizaţii şi continente incerte şi mobile, mereu ameninţaţi şi mereu înfometaţi, daco-romano-migratorii au copiat angro şi fără discernământ, seduşi de la prima întâlnire, toate gătelile ce ne-au invadat prin milenii. Aşa se face că, sub titlul emfatic şi narcisist de «bucătărie românească», găseşti - în cârciumi