Episodul de la Târgovişte, în care un interlop cu antecedente aproape că omoară în bătaie un poliţist care-l anchetase într-o infracţiune anterioară, readuce în atenţie una dintre cele mai degradante alianţe contemporane: cea dintre lideri ai lumii interlope, lideri politici locali şi reprezentanţi ai poliţiei şi magistraturii. O triplă alianţă care se află la originea succesului unor acte infracţionale de anvergură. Asigurându-şi protecţia organelor „represive” şi a diriguitorilor politici, clanurile interlope realizează afaceri ilicite ultraprofitabile, din care dirijează o parte importantă spre „sponsori”. Chiar cazul de la Târgovişte ne indică mecanismul: şeful clanului interlop din Târgovişte, arestat pentru o serie de fapte, fusese eliberat de un judecător local. Ulterior, acesta urma să fie arestat (şi condamnat) pentru o substanţială mită primită din partea acestuia.
Rolul liderilor politici locali este de a influenţa deciziile electoratului prin presiuni exercitate de membrii lumii interlope. Bătălia politică, de la suprafaţă, are corespondent în disputele subterane şi în împărţirea zonelor de influenţă. Reţeaua alianţelor este complexă. Bătăuşul de la Târgovişte avea o iubită care era fata unui poliţist. La Craiova, o procuroare era în amor major cu un falsificator de carduri, care trăia în casa socrului, judecător. Cel mai „titrat” huligan al Craiovei era fiul unui fost prefect. Şi aşa mai departe.
Cazurile care au făcut vâlvă în presă au dezvăluit o parte a acestor reţele. Craiova şi Târgovişte, alături de Constanţa şi Braşov şi de multe alte localităţi, au devenit în timp adevărate fief-uri ale infracţionalităţii instituţionalizate. Chiar politicienii la vârf nu se dau în lături să se încuscrească prin botezuri şi cununii de odrasle ale interlopilor, dănţuind cu mândrie patriotică pe la parangheliile acestora.
Modelul clasic al acestei