Crăiţele sunt plante decorative care nu lipsesc din grădina nici unui iubitor de plante. Ele fac parte din familia Asteraceae şi îşi au originea în America tropicală, în special în Mexic. Tagetes erecta, cum este denumită ştiinţific crăiţa, este o plantă cu flori mari, galbene sau portocalii.
Crăiţa este o plantă care are o creştere viguroasă, o tulpină înaltă de 50-100 cm, ramificată în partea superioară, frunze penat sectate, de culoare verde închis, şi flori mari, galbene sau portocalii, foarte numeroase, ce înfloresc din iulie până în octombrie.
Înainte de a le cultiva, aztecii culegeau aceste plante din sălbăticie şi le foloseau în scopuri medicale, ceremoniale sau decorative.
Florile speciei Tagetes erecta sunt numite în Mexic „Florile morţii“ („Flor de Muertos“) şi sunt folosite la celebrarea Zilei Morţilor - ceremonie care are loc anual, pe 2 noiembrie. Chiar dacă au o înfăţişare delicată, aceste plante au un miros foarte înţepător, care are menirea de a preveni apariţia paraziţilor.
Îngrijire
Îngrijirea crăiţelor nu este o sarcină foarte dificilă, întrucât nu au nevoie de condiţii speciale pentru o dezvoltare optimă.
Crăiţele sunt plante iubitoare de lumină, reuşind însă să crească şi în semiumbră, fără pretenţii deosebite faţă de temperatură, cu excepţia fazei de plantare, când nu rezistă la brumele târzii de primăvară. Nu au cerinţe ridicate faţă de umiditatea solului. Se pot cultiva pe soluri variate, însă le preferă pe acelea ceva mai grele, dar bine drenate, de dorit cu orientare sudică. Nu au cerinţe deosebite privind fertilitatea solului, dar sunt contraindicate solurile acide. Se pot cultiva în orice zonă, mai puţin cea montană. Dat fiind aspectul ornamental al plantei, se recomandă cultivarea crăiţelor în parcuri, grădini, spaţii verzi. În perioada de înflorire, se recomandă tratarea cu îngrăşăminte
