Oraşul a primit din partea regelui Matia Corvin dreptul de a-şi ridica ziduri de apărare.
Linia fortificaţiilor care au înconjurat cetatea medievală a Băii Mari este în formă de... inimă. Arheologul-şef al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare, Dan Pop, cel care a făcut public acest fapt împărtăşit de mai mulţi specialişti, dar necunoscut de cetăţeni, a menţionat că, în afara documentelor medievale, în susţinerea acestei teorii există două hărţi, una care datează din anul 1783 şi una cadastrală, de dată recentă.
De asemenea, şeful Secţiei Arheologie a muzeului maramureşean a explicat că, în cadrul săpăturilor de cercetare, în mai multe locuri de pe traseul consemnat de repectivele hărţi au fost descoperite părţi din fundaţiile zidului de apărare al fostei cetăţi medievale, fapt care este un argument suplimentar la forma pe care a avut-o fortificaţia Băii Mari.
"De-a lungul timpului, arheologii maramureşeni au descoperit mai multe părţi din fundaţia zidului de apărare, cele mai recente fiind chiar în acest an, când am avut şansa ca, în timpul unor lucrări de demolări de construcţii aflate pe proprietăţi particulare, să dezvelim, fotografiem şi cartăm încă două fragmente ale fortificaţiei Băii Mari. Zidul era în formă de inimă, fapt care se poate observa foarte clar pe harta cadastrală", a declarat arheologul-şef Dan Pop.
Drepturi de la regele Matia Corvin
Istoria fortificaţiilor Băii Mari începe în anul 1469, când oraşul a primit din partea regelui Matia Corvin, al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, dreptul de a ridica ziduri de apărare. Decizia regelui Ungariei avea ca bază eşecul campaniei militare împotriva lui Ştefan cel Mare al Moldovei în urma căruia raidurile militare ale moldovenilor au devenit frecvente în zona Băii Mari, pe vremea aceea oraş liber regal. În perioada medievală, zidurile care au înconjurat ora
