Politicienii valoni evocă pentru prima oară scindarea ţării, după eşecul negocierilor dintre comunitatea flamandă şi cea francofonă. Reprezentanţi de frunte ai francofonilor aduc în discuţie posibilitatea destrămării Belgiei. Printre ei - lideri ai Partidului Socialist, câştigător al alegerilor din 13 iunie, din Valonia.
Belgia a intrat din nou într-o fundătură, la sfârşitul săptămânii trecute, după eşecul negocierilor dintre separatiştii flamanzi şi francofoni, pentru formarea unui nou guvern. Partidul separatist flamand NV-A, care a ieşit învingător în Flandra şi formaţiunile francophone, câştigătoare în Valonia, nu au reuşit să ajungă la un compromis pentru a da ţării un guvern de coaliţie.
Cauza divergenţelor o constituie viziunea diferită asupra viitorul regatului. După scrutinul de la începutul verii, regele Albert al II-lea l-a numit pe socialistul francofon Elio Di Rupo să conducă discuţiile preliminare pentru formarea unei coaliţii. Dar, vinerea trecută, după două luni de negocieri care nu au dus la niciun rezultat, Di Rupo a demisionat din funcţie.
Suveranul belgian a acceptat cererea acestuia de a fi eliberat de misiune şi a însărcinat preşedinţii celor două camere ale Parlamentului - socialistul francofon Andre Flahaut şi naţionalistul flamand Danny Pieters - să medieze un accord.
Principala sarcină a celor doi politicieni va fi să încerce să refacă încrederea între cele două comunităţi lingvistice, explică analiştii de la Bruxelles. Belgia este condusă de un guvern interimar de aproape 100 de zile, în condiţiile în care ţara deţine în prezent preşedinţia UE.
Ministrul Sănătăţii şi Afacerilor Sociale din guvernul interimar, Laurette Onkelinx, a declarat pentru cotidianul „La Derniere Heure" că speră să nu se ajungă la sciziune, deoarece cetăţeanul de rând va fi cel care va plăti preţul cel mai ridicat.
Francofonii
