Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi-a împărţit, recent, "frăţeşte", potrivit algoritmului politic, locurile în consiliile de administraţie ale spitalelor pe care tocmai le-a primit în administrare în urma intrării în vigoare a ordonanţei de descentralizare în sistemul medical. La Timişoara, coaliţia locală PSD-PNL-PNŢCD şi-a împărţit şi ea locurile în administrarea spitalelor, excluzând de la împărţeală PDL, minoritar în zonă.
La Brăila - arăta recent România liberă - Consiliul Judeţean a semnat un contract de lucrări de peste 63.000 de lei pentru spitalul de Pneumoftiziologie pe care tocmai îl preluase în administrare cu o societare comercială care aparţine tocmai preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea.
Jurnalul Naţional a scris ieri că prefectul judeţului Sibiu, Constantin Trihenea, face afaceri printr-o firmă a sa cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, intrat şi el în administrare locală. Ce spune prefectul? De când a ajuns înalt demnitar public nu-şi mai conduce afacerile, care au fost transferate familiei. Şi Bunea, şi Trihenea au susţinut că nu ştiu despre afacerile familiei încheiate cu spitalele trecute la administraţia locală. Legea nu interzice demnitarilor să fie acţionari la firme, ci doar să nu le conducă în exercitatea mandatului unei funcţii publice. Înainte de a fi înalţi demnitari şi Bunea, şi Trihenea au fost oameni de afaceri de succes. Însă semnele de întrebare nu pot fi eliminate când firmele tale fac afaceri cu administraţia pe care o conduci.
La ce bun atunci descentralizarea dacă ea devine o afacere pentru firmele mai marilor locali sau un rezervor de fotolii în consilii de administraţie?
Acum au fost descentralizate spitalele - 373 de spitale din totalul de 435 au trecut la administraţiile locale. Dar există discuţii despre trecerea poliţiei sub autoritatea locală. Iar aici, cazul p
