Dorin Tudoran vorbeşte într-un interviu amplu acordat EVZ despre aceste cazuri şi despre o istorie care i-a răpit, în ultimă instanţă, viaţa. Sursa: Agerpres

EVZ a scris ieri despre cea mai fierbinte lansare de carte a Editurii Polirom, volumul “Eu, fiul lor", care reuneşte o selecţie de documente din dosarul de urmărire informativă al lui Dorin Tudoran. Acesta a fost deschis de Securitate în 1976 şi parţial închis în 1985, odată cu emigrarea poetului în SUA. Patru turnători de lux în siajul obiectivului "Tudorache"

Şapte turnători, din totalul celor 34 care oferă informaţii despre “obiectivul Tudorache", au fost deconspiraţi. Printre ei, Mihai Botez, fost ambasador al Romaniei la ONU şi Washington, sau Andrei Brezianu, directorul secţiei de limba română de la Vocea Americii între 1991 şi 2001.

EVZ: După lectura sutelor de pagini scrise cu peniţa Securităţii, prima întrebare nu poate fi decât aceasta: cine sunteţi, domnule Tudoran?

Dorin Tudoran: Cred că sunt un om care a încercat să rămână întreg. Şi atunci când se afla în inima unei neomenii infernale şi după ce a reuşit să iasă de sub chingile ei administrative.

Dincolo de cele 18 volume ale dosarului, ce se află între 1976, anul primei note întocmite de Securitate despre “Tudorache”, şi 1985, anul emigrării dumneavoastră?

O radicalizare. Mai întâi a propriei conştiinţe, apoi a reacţiei faţă de alcătuirea monstruoasă a felului în care ne-am autoeducat să ne prefacem că trăim. Noi nu am trăit, noi am supravieţuit. Când a venit timpul să trăim, mulţi dintre noi au mari probleme de acomodare cu normalitatea. Foarte puţini s-au năs cut opozanţi, chiar dacă aşa se declară.

Cât de scurt a fost drumul de la poziţia contestatarului literar la cea a disidentului?

Depinde cine şi de unde se uită la acest drum. Sunt oameni care mă cunosc de o viaţă şi îşi amintesc că am avu