Danemarca este statul european care stă cel mai bine la capitolul încasări de taxe şi impozite, urmat de Suedia şi Belgia. La polul opus se află România, care a înregistrat anul trecut încasări de taxe de doar 28,6 % din Produsul Intern Brut la bugetul de stat. Cel mai mic nivel de taxare se regăseşte în Bulgaria şi tot Danemarca este fruntaşă la acest capitol.
Cu un procent de 49,1 % (2009) din Produsul Intern Brut, statul danez se află pe primul loc la procentul de colectări de impozite la bugetul de stat. Pe locul doi se află Suedia, cu încasări de 48,9 % din PIB, urmată de Belgia, cu 44,6 % din PIB.
Impozitarea în Danemarca
Introdus în 1903, impozitul pe venit în Danemarca se împarte în impozit naţional progresiv şi taxe locale. Danemarca deţine, în prezent, cel mai mare procent privind procentul de încasare a taxelor din lume. Aici, se percepe o contribuţie socială la 8%, în cazul persoanelor care au contracte de muncă sau desfăşoară activităţi independente.
Cea mai mare taxă locală a fost, în 2009, de 27.80%, iar cea mai mică de 22.70%.
Contribuţia la fondul sănătăţii este de 8%. Ea este stabilită şi poate fi modificată de către stat. Cu toate acestea, mai există regiuni care are dreptul de a percepe impozitul în mod independent.
Taxa de stat are trei limite de venit (de bază, medie şi de top), deşi două coincid în prezent.
Impozitarea în Suedia
Suedia are un sistem de impozitare care combină impozitul direct (plătit de angajat), cu cel indirect (plătit de angajator). În practică, angajatorul furnizează statului ambele mijloace de impozitare, dar angajatul vede doar impozitul direct pe declaraţia sa. Taxele care compun impozitul pe venit sunt: impozitul pe venitul brut de la angajator: 31.42% (indirect, fix), contribuţia la fondul de pensii: 7,00% (indirect, fix), taxele locale cu o deducere de
