- Cultural - nr. 625 / 9 Septembrie, 2010 Peregrinand, din cand, in cand, prin tara, imi gasesc timp sa ma opresc in locuri mustind a istorie romaneasca, locuri care-mi ostoiesc sufletul, fie si pentru cateva momente. Locurile acelea le consider emblematice pentru dainuirea noastra pe meleagurile dintre Marea Neagra si Carpati. Iata, in ultima zi a lui Faurar 2010, mi s-a ivit prilejul de a ajunge in locuri nemaivazute si nemaiumblate de mine pana atunci. M-am aflat in grupul celor 40 de peregrini targumureseni care, prin bunavointa Filialei Targu-Mures a Societatii Cultural-Patriotice "Avram Iancu", si cu sprijinul nemijlocit al Primariei municipiului resedinta de judet Mures, au poposit intr-un "bastion" al credintei si rugaciunii, numit Manastirea Rimet, situata intr-un cadru mirific, intr-un peisaj natural de mare frumusete: Muntii Trascaului si apa Geoagiului, cu valea lui ingusta si serpuitoare. Urmand cursul apei limpezi, trecem pe rand prin localitati cu insemnatate istorica: Stremt, Geoagiu de Sus si apoi ajungem la Rimet. Un loc parca "rupt din rai", unde, insotita de frumusetea sobra si salbatica a imprejurimilor, se gaseste Manastirea Rimet, ctitorie eremitica e secolului al XIII-lea. Carturarul muresean Vasile Netea scria ca "Azi, ca si ieri, Manastirea Rimet este o vatra a spiritului crestin si patriotic romanesc, un popas emotionant pentru toti cei care vin sa se cuminice la izvoarele credintei stramosesti si ale marilor noastre izvoare istorice". Incercand a face o scurta incursiune in istoria acestei ctitorii multiseculare, spunem ca ea a "crescut sub ocrotirea vladicilor si a domnitorilor. Monahii sunt cei dintai ctitori, ca eremiti, apoi ca nevoitori in obste, impreuna cu arhiereul locului". Exista si o prima inscriptie slavona care vorbeste de un arhiepiscop Ghelasie ce da binecuvantarea pentru repictarea bisericii la 1377". Deci, mai intai a f