Singurul efect al referendumului de duminica este convocarea anticipatelor pentru Parlament. In ciuda aparentelor, numarul moldovenilor care au participat la referendumul de duminica a fost mare. Statisticile oficiale iau deja in calcul numarul de locuitori fara partea transnistreana, asupra careia Chisinaul nu mai are practic nici un control, respectiv 3,25 milioane. Populatia cu drept de vot e undeva in jurul a 2,5 milioane, iar dintre acestia aproape 30 la suta au mers sa voteze, adica aproximativ 780.000 de oameni. Efortul este notabil, lumea chiar a vrut sa schimbe ceva in Constitutie, desi un sfert din populatie este plecata la munca in strainatate - la fel ca si milioane de romani din dreapta Prutului. Pentru toti acestia, sistemul de vot este de fapt o piedica in calea exercitarii dreptului de a alege, pentru ca sectiile sint amplasate doar in citeva orase mari. Votul prin corespondenta ramine, pentru locuitorii ambelor tari, doar o promisiune. Asadar, in Republica Moldova s-au mobilizat mai mult de o treime dintre locuitorii cu drept de vot ramasi acasa. Comunistii, care au indemnat din toti rarunchii lui Voronin la boicot, n-au prea avut audienta. Din pacate insa, legea spune altceva in privinta prezentei la vot, astfel ca rezultatul (88% dintre votanti - in favoarea alegerii presedintelui prin scrutin universal, si nu in Parlament) a fost invalidat. Efortul a fost zadarnic, insa plin de invataminte pentru liderii pro-europeni de la Chisinau. In primul rind, s-a vazut o slabire a coeziunii dintre cele patru partide din coalitia aflata la putere. Alegatorul a primit mai degraba mesaje din partea potentialilor candidati la presedintie, in loc de explicatii convergente de la acestia despre necesitatea modificarii legii fundamentale. Prea multa campanie electorala pentru fiecare si prea putina mobilizare generala. Apoi, dupa recunoasterea infringerii, premierul