Unul dintre principalii critici ai actualului sistem de autoguvernări minoritare din Ungaria este Eva Iova, redactor-şef al săptămânalului „Foaia Românească". ,,Mulţi dintre cei care pretind că sunt români n-au nicio legătură cu limba şi cultura româneşti. Ei vor doar banii alocaţi de statul ungar pentru autoguvernările minorităţilor", spune românca.
Ea susţine că, din cauza legii minorităţilor din Ungaria extrem de permisive, oricare cetăţean ungar are dreptul să-şi declare apartenenţa la ce naţionalitate doreşte, fără să trebuiască să aducă dovezi în acest sens. „Nimeni nu-i controlează când spun că sunt nemţi sau români. Aşa s-a ajuns ca o sumedenie de ţigani unguri să se declare români. Dacă primesc voturi, pot înfiinţa o autoguvernare românească şi mai primesc şi fonduri pentru acest lucru", spune Iova.
Nemulţumită de legea ungară a minorităţilor este şi Maria Berényi, directoare a Institutului de Cercetare a Românilor din Ungaria. Ea susţine că ţiganii au ales să înfiinţeze autoguvernări româneşti ca să primească cei 2.000 de euro anual, suma minimă alocată de statul ungar pentru autoguvernări, şi din cauza similitudinii dintre termenii ,,rom" şi „român".
Identitatea - ca la piaţă
,,Lacunele din legislaţia ungară au permis dezvoltarea a ceea ce noi numim «etnobiznis»", spune Berényi. Neregulile în aplicarea legislaţiei pentru minorităţi din Ungaria sunt evidente în condiţiile în care la ultimul recensământ (anul 2001), doar 8.120 de cetăţeni au declarat că sunt români, iar numărul autoguvernărilor româneşti depăşeşte 40.
Filologul povesteşte că mulţi români din Ungaria au refuzat să-şi mai declare naţionalitatea văzând că ţiganii care se declară români au ajuns să-i reprezinte. Din 1990 până la recensământul din 2001 populaţia românească s-a diminuat cu 25 la sută, în statistici.
Româncă în Ungaria
