La nivelul pieţei, creditele clasificate drept îndoielnic şi pierdere reprezentau la jumătatea anului circa 18% din total, însă pentru băncile cu portofoliile cele mai mari creşterea volumului împrumuturilor restante se vede mai puţin.
Băncile din top 10 după active au fost afectate diferit de creşterea numărului clienţilor care au încetat să-şi plătească ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor neperformante în totalul împrumuturilor acordate variază într-un interval foarte larg, cuprins între 6% şi 22%, potrivit datelor publicate de instituţiile de credit la jumătatea anului.
Fără nicio excepţie, tendinţa a fost însă de deteriorare a portofoliilor. Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor de 21,6% încă de la sfârşitul lui martie. Austriecii nu au publicat date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului, dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil. euro, aproape jumătate din neperformantele înregistrate în toate celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est unde banca este prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING şi banca de stat CEC Bank nu au anunţat rezultatele după primele şase luni.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în timp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate de neperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau Alpha Bank cu o pondere a neperformanţetor în total credite de 5,7%, BRD cu 5,9% şi Banca Transilvania cu aproape 6%.
Raiffeisen a raportat la sfârşitul lui iunie credite neperformante reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de neperformanţă