Spitalele ar trebui să concureze între ele pentru finanţarea pe care o pot obţine de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce ar permite trierea lor, astfel încât cele ţinute în viaţă artificial prin portiţe legale cum este cea de obligativitate a CNAS de a finanţa toate unităţile sanitare, să dispară. Pe de altă parte, informatizarea sistemului ar reduce fraudele şi ar aduce un control mai bun al costurilor, în timp ce medicii ar trebuie să lucreze fie la stat, fie la privat.
Acestea au fost câteva dintre ideile enunţate la şedinţa ZF Expert de ieri la care au participat Levente Vass, consilier personal al ministrului sănătăţii, Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei, Ilan Gonen, expert în servicii medicale, şi Wargha Enayati, directorul general al Centrului Medical Unirea.
În sănătate se învârt anual aproape 5 miliarde de euro, câte sunt fondurile cumulate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale Ministerului Sănătăţii, nivel dublu comparativ cu 2005, însă în pofida creşterii acestor bani, rezultatele nu se văd în calitatea actului medical.
"Majorarea de fonduri a mers în două direcţii: în salariile din sistemul de sănătate care au crescut şi în consumul nejustificat de medicamente care a crescut şi el", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe de altă parte, el a mai spus că eliminarea barierelor la consumul de medicamente, adică plafoanele de la farmacii, a deschis o portiţă pentru risipă în sistem în condiţiile unei lipse de reacţie generale din partea autorităţilor.
Un sistem în care directorii taie şi spânzură
"În trecut Ministerul Sănătăţii a făcut politici de sănătate care nu au put
