Am intrebat un om “de ce ma mai iubesti?” si mi-a raspuns “ti-am mai spus, am imbatranit iubindu-te. Tu esti ultima mea iubire”.
Da. Stiu raspunsul acesta, insa…din cand in cand mai pun intrebarea pentru ca sunt curioasa daca voi auzi si alta replica la schimb. Dar nu, nu exista alta replica. Stiti de ce? Explicatia se afla in “raspuns”: am imbatranit.
Barbatii imbatranesc. Si pe masura ce imbatranesc (daca nu cumva sunt specia nebuna, fireste) se schimba. Isi reaseaza gandurile. Prioritatile. Purtarile. Drumurile. Pastilele??? (glumesc, cred ca e o gluma cam deplasata, ma mai gandesc daca o las asa sau sterg). Unii isi schimba vietile radical, pentru ca nu accepta ca imbatranesc. Au, intai pentru ei si pe urma pentru ceilalti, diferite explicatii, care mai de care mai alambicate, colorate, amuzante, mincinoase-DAR DE FAPT ACESTA E ADEVARUL. Nu se mai plac, simt apropierea batranetii si detesta faptul ca varsta din buletin nu corespunde cu nici un chip varstei din suflet, din inima.
Drept urmare, primul pas spre “altfel” e schimbarea aerului. A atmosferei inconjuratoare.A felului de trai. A femeii..
Cei mai curajosi sau cei mai iresonsabili, nemultumiti, neimpliniti, cinici -divorteaza. Si cauta ori distractia nesfarsita pana la moarte ori o partenera (sotie poate) de viata tanara, plina de energie, cu pofta de dragoste, cu atitudine roza, pozitiva, nealterata in ani de experiente mai putin placute sau de probleme din viata, gen.
Depinde foarte mult de structura.
Ar putea parea ca, odata liberi, nu mai tin cont de nimic. Dar nu e asa. Barbatii care imbatranesc se gandesc mereu ca vor muri singuri si incearca sa previna aceasta situatie. Privesc imbatranirea ca pe o problema urgenta, cu impact major, care trebuie rezolvata in favoarea lor. O constientizeaza mai bine si mai adanc decat in oricare alta perioada a vietii (btw, e c
