Exista doua posibilitati de interpretare a arestarii lui Sorin Ovidiu Vintu. Prima ca s-a facut dreptate. Mai corect spus, procesul de justitie in cazul patronului a debutat in sfarsit dupa ani si ani de ... cine stie dificultati intampinate de procurori in dezlegarea misterului crimelor infaptuite de SOV.
Asta ar presupune sa credem ca Romania este un stat de drept functional, cu o democratie solida, consolidata, unde institutiile functioneaza in baza unor legi si principii, unde angajatii lor isi fac datoria si unde Justitia este independenta de lumea politicului si a mediului de afaceri. Daca alegem sa credem ca arestarea lui Vintu este independenta de orice implicatie a politicului, atunci ar trebui sa nu avem niciun semn de intrebare in legatura cu Justitia din Romania.
Daca arestarea lui Vintu nu are nicio legatura cu mediul politic, atunci se va face dreptate si trebuie sa ne asteptam, rapid, la o hotarare definitiva in acest caz. Cu atat mai mult cu cat, probele din dosar, accidental si fara nicio legatura cu telejustitia, au scapat in presa inca dinainte de a se hotara cererea de arestare pentru 29 de zile a procurorilor la Tribunal. Putem acorda, cel putin de dragul discutiei, credit si acestei ipoteze.
Din nou, mersul pe drumul credintei in independenta puterilor in stat implica, in mod necesar, o hotarare judecatoreasca pe fond definitive si irevocabila in cazul complicitatii lui Sorin Ovidiu Vintu.
Vinovat sau nevinovat - oricare ar fi rezultatul procesului lui SOV, statul roman isi recastiga demnitatea. Traian Basescu scapa de toate acuzatiile de mester papusar al serviciilor secrete si al procurorilor supusi, Justitia isi intareste imaginea, iar analistii vor invata ca rabdarea si calmul, care lipsesc din discursurile lor, sunt mai degraba virtuti decat defecte.
Daca nu putem sa ne imaginam ca
