După ani întregi de creştere economică şi frenezie consumistă, economia României a scăzut cu 7% în 2009, iar guvernul a apelat la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a evita incapacitatea de plată, notează vineri cotidianul El Pais, citat de Agerpres.

În 2007 şi 2008, PIB-ul a crescut cu peste 8%, remitenţele angajaţilor emigranţi erau enorme - 10 miliarde de euro pe an - investiţiile străine în creştere, iar oamenii au început să cumpere masiv, cu credite. Dintr-o dată, PIB-ul a scăzut, iar România a fost nevoită să ceară ajutor - 20 de miliarde de euro - şi părea suficient. Însă preşedintele Traian Băsescu a sugerat cu câteva zile în urmă că poate va fi necesară creşterea împrumutului.

Constantina Artemisa are 47 de ani şi lucrează ca femeie de serviciu la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Salariul ei a rămas la 470 de lei (110 euro) după reducerea cu 25%, din cadrul planului de austeritate impus de guvern, şi este singura sursă de venit în gospodăria sa. Fiul şi soţul munceau ca şoferi, însă acum sunt şomeri. De asemenea, ea mai are trei copii de întreţinut. 'Situaţia economică este foarte grea', spune ea.

România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, şi a trecut prin crize şi mai grave. Însă după frenezia din preajma aderării la UE, la începutul din 2007, acum vremurile sunt extrem de grele. 'Catalizatorul a fost criza mondială, însă este vorba de o criză locală şi profundă', spune profesorul Liviu Voinea, din cadrul Grupului pentru economie aplicată. În anii anteriori, 'au crescut veniturile, şi când politicienii s-au văzut cu banii ăştia, au crescut salariile funcţionarilor şi pensiile, în loc să investească în infrastructură', explică şi directorul editorial al ziarului economic Ziarul Financiar, Cristian Hostiuc.

Odată primit ajutorul FMI, România a scăzut, din luna iulie, 25% din sal