- Cultural - nr. 627 / 11 Septembrie, 2010 Si ce Lege Electorala si-a "tras" Parlamentul Ungariei! Si ce Lege a Presei... Era nevoie sa fie sugrumat glasul romanilor. In schimb, frau liber procurorilor! Dar si alte masuri, cum a fost dizolvarea Curtii de Jurati de la Sibiu, care n-a "dansat" destul de "intelept", pe muzica compusa la Budapesta, incat s-au constituit altele doua, la Targu- Mures si Cluj, care, avand magistrati unguri, au inteles perfect ritmul in care trebuie sa joace. Si au jucat. Prima-tinta: "Tribuna", cotidianul romanesc infiintat la 1884. Ziarul care avea pe frontispiciu un text care ii declara deschis mesajul: "Soarele nostru in Bucuresti rasare!"... Cand dramele romanilor devin insuportabile, se naste, in aparare, "Memorandumul". Un rechizitoriu si un apel aspru adresat Majestatii Sale, imparatul Franz Iosif. Citez un pasaj semnificativ: "Suntem chibzuiti, Majestate, suntem iubitori de ordine, leali si indelung rabdatori, dar suntem oameni si nu se poate sa ramanem neatinsi, cand, in fiecare zi, suntem provocati, insultati, fara de sfiala, loviti in interesele noastre culturale si in cele economice, amenintati in existenta noastra nationala..." (...) "Romanii au primit cu supunere situatiunea creata prin dualism, ca pe una care nu poate fi decat trecatoare, si au suferit cu indelunga rabdare nedreptatile ce li s-au facut in timp de un patrar de secol", remarca peste ani, indurerat, diplomatul ardelean Vasile Stoica, crescut si educat in romaneasca Tara a Fagarasului. A fost dascal la Sibiu, apoi redactor la cotidianul "Romanul" din Arad, sublocotenent in armata austro-ungara, din care a dezertat, trecand in Tara, pe care a slujit-o pana la capatul vietii, in inchisorile comuniste, dupa un sfert de veac de lupta diplomatica. Cunostea fluent 17 limbi! In februarie 1919 a fost convocat la Paris, ca membru al Delegatiei Romaniei la Versailles, spr