Ministrul Sănătăţii Cseke Attila a recunoscut, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Oradea, că nu a fost de acord cu perceperea coplăţii în sistemul sanitar şi că, mai mult, anul trecut el strânsese şi o listă cu semnături împotriva acesteia, transmite Mediafax.

Cseke a fost întrebat de un jurnalist de ce a acceptat în calitate de ministru al Sănătăţii introducerea coplăţii, din moment ce, anul trecut, pe vremea când era doar senator, s-a pronunţat public împotriva acesteia şi, mai mult, a strâns 11.500 de semnături de la bihoreni împotriva acesteia.

"Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus", i-a răspuns ministrul, explicând că a acceptat postul de ministru "neştiind că obligaţia a fost asumată de fostul ministru în relaţie cu Fondul Monetar".

"Dumneavoastră ce aţi fi făcut?", a întrebat retoric Cseke Attila, adăugând că el a fost încercat de "un sentiment ciudat".

"Îţi asumi să ajuţi judeţul Bihor, inclusiv acei 11.500 de semnatari, sau să zici «nu, nu doresc să particip la asta, iar acest centru de oncologie, care e necesar şi - sper să nu fie nevoie - i-ar ajuta şi pe semnatari, să piardă sprijinul de la Ministerul Sănătăţii?", a spus el.

Cseke a afirmat că el a preferat să rămână în funcţia de ministru, după ce a pus în balanţă plusurile şi minusurile, şi că, pe de altă parte, coplata nici nu va avea un impact atât de negativ, având în vedere că sistemul funcţionează în ţări dezvoltate precum Germania sau Franţa.

El a explicat că "principalul scop al coplăţii nu este cel de a absorbi banii în sistemul de sănătate", cât de a "modera sistemul de servicii medicale".

"Azi, foarte mulţi pacienţi fug la spitale, în multe cazuri nu ar fi nevoie de servicii spitaliceşti şi ar putea să acceseze serviciile medicului de familie. În plus, resursele financiare care se plătesc rămân la prestatorul de servicii, la nive