Reţeaua de cazemate construite pe linia frontului Focşani-Nămoloasa-Brăila se poate vedea şi astăzi, printre culturi de porumb şi anexe gospodăreşti. Marin Chirpac (84 de ani), ultimul supravieţuitor care a participat efectiv la construcţia câtorva dintre cazematele aflate pe raza comunei Măxineni ne-a povestit secretul rezistenţei cazematelor româneşti.

La 84 de ani, Marin Chirpac păstrează vie şi acum amintirea zilelor în care turna beton la beciurile de pe linia frontului.

Cu privirea umedă, moş Chirpac povesteşte că în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, a fost unul dintre cei care a încercat să le pună piedică ruşilor.

Legendă vie

Satul brăilean Corbu Vechi - comuna Măxineni este una dintre puţinele localităţi din România care păstrează şi astăzi mărturii ale trecerii ruşilor prin ţara noastră. Tot aici, reporterii Adevărului de Seară l-au găsit şi pe ultimul constructor al cazematelor antiruseşti.

Marin Chirpac, moş Chirpac, cum îi spun consătenii, a participat alături de alţi locuitori din Corbu la construcţia cazematelor de pe linia frontului Focşani-Nămoloasa-Brăila. E ultimul „depozitar" al poveştilor de atunci. E o legendă vie. Linia defensivă fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila este una dintre cele mai importante aliniamente strategice militare din Al Doilea Război Mondial.

Resturile ei mai pot fi văzute şi astăzi, printre gospodăriile şi lanurile de porumb ale sătenilor din Corbu Vechi.

Ghidul nostru în acesată incursiune în trecut ne-a fost Marin Chirpac, 84 de ani, ultimul supravieţuitor al constructorilor de cazemate nemţeşti.

Mărturiile istoricilor

Între anii 1938-1939, pe aliniamentul Nistrului, ruşii au ridicat mai multe cazemate, pregătindu-se astfel pentru atacul ce urma să vină.

Galerie foto aici

În replică, strategii români au gândit două aliniamente care să stea în c