În cei nouă ani care au trecut de la atentatele din Statele Unite ale Americii, soldate cu aproape 3.000 de morţi, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării relaţiilor cu marile puteri occidentale şi a fost primită în principalele blocuri politico-militare din care acestea fac parte, NATO şi Uniunea Europeană. Sursa: REUTERSSursa: AFPSursa: MEDIAFAXSursa: AP PHOTOSursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

1 /.

11 septembrie 2010 găseşte România alături de statele aflate în prima linie a luptei împotriva terorismului, găzduind baze americane şi urmând să îşi pună la dispoziţie teritoriul pentru amplasarea de rachete interceptoare SM-3, parte a sistemului american antirachetă în varianta de implementare stabilită de actuala administraţie de la Washington, pe 17 septembrie 2009.

Victime în războiul cu teroriştii

Aderarea la NATO, decisă în 2002, la Summitul de la Praga, şi produsă efectiv în 2004, a accelerat procesul de modernizare a Armatei Române, dar a presupus şi implicarea acesteia pe fronturile din Afganistan şi Irak.

Cincisprezece militari români şi-au pierdut viaţa în Afganistan, 2 au murit în Irak şi peste 60 au fost răniţi în cele două teatre de operaţiuni. Acestea nu au fost însă singurele victime româneşti în lupta antiteroristă.

Pe 11 martie 2004, teroriştii islamişti "inspiraţi" de organizaţia al-Qaida au detonat, la Madrid, mai multe bombe în patru trenuri pentru navetişti, atentatele soldându-se cu 191 de morţi şi 1.800 de răniţi, între care şi 16 români. O altă româncă, Mihaela Otto, a murit în atentatele de la Londra, din 7 iulie 2005.

IMPORTANŢA MOMENTULUI "11 SEPTEMBRIE"

Adrian Severin: "Lupta antiteroristă ne-a înlesnit intrarea în NATO"

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au scos din centrul atenţiei comunităţii internaţionale problematica Războiului Re