Noi studii arata ca pe Marte ar fi fost descoperite dovezi ale existentei vietii inca de acum 34 de ani. Acestea ar fi fost obtinute de sonda Viking 1 pe 20 iulie 1976, dar le-a distrus din greseala.
Atunci ar fi fost descoperite componente organice in solul planetei Marte, insa Viking 1 le-a distrus in timp ce le cauta. Daca se va confirma, aceasta ipoteza va aduce o schimbare majora in felul in care oamenii de stiinta au abordat aceasta planeta in ultimii 30 de ani, conform popsci.com .
Fotografia alaturata este prima facute de Viking 1 imediat dupa aterizarea pe Marte. O alta sonda, Phoenix, a descoperit o substanta chimica numita perclorat, la polul nord al "planetei rosii". In acel loc, oamenii de stiinta se asteptau sa gaseasca clorura de sodiu. Acest perclorat ar fi distrus substantele organice, sub actiunea caldurii emise de sonda Viking 1.
Neavand la dispozitie mostre de sol martian, cercetatorii au prelevat mostre foarte asemanatoare din desertul statului Chile, acest sol avand in compozitie componente organice. S-au facut teste identice cu circumstantele in care Viking 1 a aterizat pe Marte.
"Testele pe care le-am facut indica faptul ca solul de pe Marte ar fi putut contine nu numai componente organice, ci si perclorat, in ambele locuri in care a aterizat Viking 1", a declarat coordonatorul acestui studiu, Rafael Navarro-Gonzalez, de la National Autonomous University, din orasul Mexico.
In cadrul ultimelor teste, componentele organice au fost distruse. E posibil ca ele sa fi existat din plin in mostrele prelevate de sonda Viking 1. Cercetatorii afirma, insa, ca aceasta nu e o dovada a existentei vietii pe Marte. Ei sustin ca acele componente organice ar fi putut fi aduse de meteoriti.
Ipoteza sustinuta de echipa de cercetatori mexicani este confirmata si de un membru NASA, astrobiologu
