Acum 68 de milioane de ani, Transilvania avea clima subtropicală, podişul era acoperit cu apă, iar Carpaţii erau în formare. Balaurul Bondoc, pterozaurul gigant şi vertebra de sauropod descoperite la Sebeş dovedesc că pe aceste tărâmuri au trăit şi dinozauri giganţi.

Vezi cum a descoperit lumea stiintei descoperirea unui noi specii de velociraptor

Acum aproximativ 70 de milioane de ani, Transilvania era aşezată altfel, rotită cam la 90 de grade în sens invers acelor de ceasornic, iar Haţegul era mai la est decât Alba.

Mai citeşte şi

Neamţ: Urmă de om veche de o sută de milioane de ani

Asta pentru că bucata de ţară căreia acum îi spunem „Ardeal" stă pe o placă tectonică împinsă din direcţii diferite, îndesată, şi care s-a rotit şi ridicat continuu, până când a ajuns aşa cum o cunoaştem în ziua de astăzi. În zonele de întâlnire cu celelalte plăci tectonice, pământul s-a încruntat şi a început să scuipe foc, iar pe hartă răsărea un nou lanţ de vulcani, cel mai mare de pe continent: tocmai se năşteau Carpaţii.

Podişul Transilvaniei de acum era aproape în întregime acoperit cu apă, partea de uscat - câteva insule - fiind înţesată de râuri. Cursul inferior al acestora, în zonele unde apele se îmblânzeau şi, din când în când, inundau câmpiile, s-au păstrat cele mai importante fosile de dinozauri. Pe insulele apărute, Balaurul Bondoc vâna ierbivori pitici, botezaţi după zeci de milioane de ani „Zalmoxes".

Uriaşii din lumea piticilor

Cerul era stăpânit de o fiară care îşi survola prada nestingherită. „Pterozaurul gigant descoperit la Sebeş era înalt cam cât două etaje, mai mare decât o girafă, cu capul de vreo doi-trei metri. La dimensiunile lui nu era ameninţat de niciun fel de prădător, astfel încât am putea spune că mai degrabă îşi culegea victimele, după ce plana deasupra lor", spune paleontologul Matei Vremir, ce